František Štorm >

Inteligența artificială e o glumă la stadiul în care este astăzi – Interviu cu 

Primele cuvinte care mi-au venit în minte studiind lucrările tale au fost ”atemporalitate” și ”diversitate”. Ai învățat tehnica de linogravură, folosită acum sute de ani, și ai aplicat-o unor subiecte curente. Trupa ta aduce aminte de Begemoth, Rotting Christ, Opeth, Venom, dar unele piese mai noi includ segmente de muzica electronică în stil contemporan. Fonturile tale sunt atemporale prin corectitudinea și acuratețea lor.

Care este relația ta cu trecutul? ”Relația mea cu trecutul este una bună, deoarece trecutul este în trecut și nu se poate întoarce. Mereu am avut diferite priorități pentru fiecare disciplină: tipografie- lizibilitate, artă vizuală- individualitate, muzică- inteligibilitate, în funcție de nevoile specifice ale publicului. Nu mă uit în urmă. Trupa mea de acum se numește Maldorör disco, ne-am început activitatea la vernisajul meu de pe 26.08. fără nicio pregătire și chiar ieri 30.09. am cântat pentru a treia oara în public fără să fi repetat ceva. Deja avem 40 de minute de muzică originală. Stilul se înțelege după numele trupei, dar o să menționez muzicienii: domnul Ondřej Kůla / Sultan – un artist ceh faimos , cântă la voce și la teremin și face videoclipuri. Domnul Kamil Princ – un poet decadent, editor, traducător și redactor care cântă note și harmonice încântătoare la keytar. După, sunt eu, care fac încă niște zgomote. Nu avem un logo final încă deoarece nu avem timp să facem unul. Singurele vizuale sunt cele 9 picturi de la vernisajul meu, câteva videoclipuri și poze. Vom înregistra un album în curând, cu graphic design adecvat și vom posta piese pe youtube de asemenea. Foarte, foarte curând.”

Ești entuziasmat să te folosești de toate noile tehnologii pe măsură ce ele avansează, sau consideri că totul se dezvoltă prea rapid și că există o linie clară la care ar trebui să ne oprim pentru a păstra o esență autentică? ”Tehnologia care avansează e ok, dacă chiar ar funcționa, aș dori să profit pe deplin de toate skill-urile posibile: inclusiv telepatia și psihokinetica.”

Recent, a avut loc o grevă a scriitorilor. Unul dintre motive a fost faptul că inteligența artificială începe să fie folosită în compunerea scenariilor, articolelor, chiar manuscriselor. Crezi că s-ar putea să fie impactat și domeniul în care profesezi tu? Crezi că eroarea umană a avut un rol important în proiectele tale? Putem renunța la eroarea umană pentru rezultate rapide și corecte? Inteligența artificială e o glumă la stadiul în care este astăzi, dar pe viitor aș vrea să mă folosesc de ea pentru programarea unor fonturi, sau ca să mă scutesc de task-uri obositoare pe calculator. În general, inteligența artificială este categoric doar o altă eroare umană. Chiar am în minte o povestioară: petreceam un weekend cu mai mulți artiști grozavi și cu un curator, aici la cabana mea, iar unul dintre noi s-a tot jucat cu IA pentru texte și imagini. Rezultatele păreau inovative, fantastice, ne lăsau cu gura căscată, iar de multe ori păreau să fie identice cu stilul pieselor de artă originale. Dar curatorul a spus că toate sunt ”total lipsite de valoare”. Arta este altundeva. Dovada? IA este folosită azi în special la campanii electorale și la distorsonarea adevărului în tot felul de fake news.

Ai vorbit despre cum arta poate salva societatea mainstream, fără suflet, de astăzi. Mi se pare interesant că folosești tehnica linogravurii într-un timp în care totul este reciclabil și efemer. Prin asta mă refer la fast fashion, fast trends, fast advertising, fast information, toate conținute în ”short-term content” tip reels sau tiktok. Este linogravura modul tău de a te revolta la toate acestea? Crezi că am putea cu toții să beneficiem de un proces mai imersiv, mai artizanal, cu mai multă intenție în spate? Nu prea mai fac linogravură, sunt mai concentrat pe picturi și muzică acum. Am ales ilustrațiile făcute prin linogravură deoarece acesta este un festival de graphic design și mi s-au părut mai relevante. Arta poate fi un refugiu al oamenilor nefericiți, sau poate fi un decor pentru oamenii mai fericiți. Din cauza asta, trend-urile decadente sunt importante pentru mine - nu ofer doar un decor ”safe”, ci folosesc tehnici kitsch și porții de horror și reflecție.

Există un mare discurs printre antreprenorii din ziua de azi despre cum fiecare ar trebui să aleagă o singură nișă pe care să devină experți. Succesul tău în multe domenii diferite dovedește contrariul. Cum jonglezi toate mediile diferite de creație fără a deveni ”burnout” sau zăpăcit total? Sunt sigură că multe proiecte au trebuit să rămână neterminate pentru ca altele să vadă lumina zilei. Dacă da, care sunt unele dintre draft-urile tale? Mulțumesc pentru această întrebare. Simt acel burnout în fiecare dimineață, și trebuie imediat să fac ceva ca să pot evita disperarea. Nu e bine să folosești arta ca terapie, dar e ca un exercițiu de dimineață pentru a începe ziua mai bine, în loc să zac într-o conștiință de sine primitivă. Lizibilitatea și claritatea sunt lucruri pe care le-am învățat din graphic design, iar acum încerc să adaug și proiecte mai misterioase. Poate că asta explică varietatea de discipline abordate, dar nu cred că e chiar așa simplu – un eșec la o disciplină poate să stârnească o altă activitate nouă.

Tema de anul acesta a festivalului Buchares Graphic Days este Roar-Noise. Pare că ești foarte gălăgios în modul în care te exprimi: de la sensul mai propriu al trupelor tale, până la sensul mai metaforic al culorilor și subiectelor din operele tale. De unde vine toată această energie? Ce canalizează acest zgomot al tău? Sunt alimentat de tăcere. Ador tăcerea și singurătatea dintr-un mediu rural, aerul curat din păduri.

The first words that came to mind when studying your works were ‘timelessness’ and ‘diversity’. You mastered the art of engraving, a style from hundreds of years ago and twisted it to contemporary standards and themes. Your band is reminiscent of Begemoth, Rotting Christ, Opeth, Venom, but recent tracks such as Formulae include segments with digital, more contemporary twists to them. Your fonts are timeless in how proper, clean and correctthey are. What is your relationship with the past? My relation with my past is good, because it's past and won't return. I've always had diferent priorities for each discipline: typography = legibility, visual art = individuality, design and music = intelligibility, depending on specific needs of public. I don't look back. My recent band is called Maldorör disco, we started to play on my verissage 26. 8. with no preparation and yesterday (30. 9) we played our third public show without rehearsing together. We have already 40 minutes of original music. The style is pretty much expressed by the band name, but I shoud introduce the musicians: it's mr. Ondřej Kůla / Sultan - a famous Czech S/M performer and artist, he sings and plays teremin and also makes videos, mr. Kamil Princ - a decadent poet, editor, translator and publisher who can play beautiful tunes and harmonies on his keytar, and myself doing some other noises. We don't have a final logo yet as there is no time for it. The only visuals are the 9 paintings on my recent exhibition, some videos and pictures. We will record an album soon with proper graphic design and some tracks on youtube - very, very soon I think.

Are you quick to make use of advancing technologies, or perhaps do you think everything is evolving too fast and we should eventually draw a line in order to maintain essence in our works? Advancing technologies are fine, if they really worked, I'd love to have all advantages from all skills available, including telepathy and psychokinetics.

There has been a recent massive writers’ strike because of the development of AI in script writing. Do you think this ties into your field of work? How big of a role do you think that human error has played into all of your projects? Can we disregard it in favour of quick, clinically-perfect results? "AI" is a joke yet for the developing stage as it's today, but in future I'd very welcome some help for example at programming fonts, or to do some exhausting tasks for me on a computer. But in general, AI is doubtlessly another human error. If I may say a story: we had a pleasant weekend with great artists and one experienced curator here on my cottage and one of us played a bit with AI for texts and images, and even the results looked innovative, fantastic and breathtaking to us, often mistaken with a valuable original, when the curator saw it: "definitely worthless". Art is elsewhere. Proof? AI is nowadays best used in dirty political campaings and forging fake news, distortion of the truth.

You talked about how art can save the ‘soul-less mainstream society’. It is interesting to me that you use the technique of engraving, at a time when everything is recyclable and has a very short life-span. By this I’m talking about fast fashion, fast trends, fast advertising, fast information in the form of short-form content. Is engraving your own way of revolting against this? Do you think that all people could benefit from immersing into hands-on projects, with a slower and more meaningful approach? I don't do egravings too often anymore, I'm more in painting and music now, my illustrations are shown here just because this is a graphic design event. Art can be a safe refugee of uhappy people as well as a decoration for the happier ones. That's why the decadence trends in art are so much important to me - not to deliver just a safe decoration, but with the use of a kitschy, nice technique also a portion of horror and reflection.

There is a big discussion in today’s entrepreneurship scene that people should choose a niche that they should master. Your success in many fields of work is proving this theory wrong. How do you juggle all different types of creation without becoming burnout or brain-scattered? I’m sure there are many projects you have started that had to take a back-seat in order for your current ones to flourish. What are some of your drafts, if so? Thank you for this question. I'm burnt out every morning and immediately I have to do something just to forget the misery. It's not good to take art as a therapy, but it's like a morning exercise, to kick out a new day and start something more interesting than a primitive self-consciousness, something that people can understand even without any knowledge of my self. Legibility and clarity is what I've learned from graphic design, and now I try to mix it with my more mysterious projects. That perhaps explains the variety of disciplines I do, but I'm afraid this is quite simple - a failure in one can trigger another activity.

This year’s theme for Bucharest Graphic Days Festival is Roar-Noise. You seem to be very loud in how you express yourself, from the more literal way through your band, to the more metaphorical way in the colours you use and the subjects you portray. Where does all of this energy come from? What his channelling this noise of yours? I'm fuelled by silence. I love silence and solitude in a countryside, clean air in a forest.